miercuri, 6 ianuarie 2010

partea a II-a.

primele raze de soare ne-au prins inca imbratisati.”a fost o noapte geniala” mi-am spus in gand in timp ce o mangaiam usor.imi venise o idee.ar fi dragut ca dupa toate astea sa primeasca si ea ceva in schimb,un fel de cadou pentru ca mi-a oferit asa o noapte si o noua gama de sentimente care nu avea sa fie egalata decat dupa ceva vreme.
“ce-ar fi sa ii aduc micul dejun la pat?inca doarme…am timp”
nici nu am terminat bine de zis ultimele cuvinte,si am si plecat la baie sa imi spal fata somnoroasa.aveam ochii mici,gri,cu urme usoare de cearcane.apa era numai buna pentru fata,nici calda ca naiba dar nici rece sa iti inghete sangele.
in bucatarie ma astepta tania,pisica ei.era asa dragalasa.cine era mai pufos,ea sau roscata mea?caut in frigider niste oua,desi primul loc in care ar trebui sa fac asta ar fi mai aproape decat iti imaginezi.stiam ca ii place omleta,dar niciodata nu am inteles de ce.urat sa mananci pui nenascuti.nu garantam ca ceea ce urma sa fac eu va fi si comestibil.gasesc cu mare usurinta o tigaie de teflon,uleiul era chiar in fata mea.am avut ceva probleme cautand niste cafea,dar tonia mi-a venit in ajutor.tot mieuna si zgaria usa unui dulap.langa pachetul ei cu mancare pentru pisici,era si o punga de cafea.buna pisicuta...
cat timp omleta se facea,am avut ocazia sa ii fac o cafea dulce.micul dejun era aproape gata.le-am aranjat frumos pe un platou si ma indrept spre dormitor.
a. se trezise.incepe sa rada cand ma vede cu platoul cu mancare venind spre ea.
“tu esti nebun,nu gluma” si se ridica usor sa ma pupe dulce.
“macar atat sa fac si eu pentru tine,draga.multumesc pentru aseara” ma rusinez si o iau in brate.
a fost cel mai dragut mic de dejun pe care l-am putut avea.am ras,ne-am jucat cu mancarea,am hranit-o cu furculita.a fost pur si simplu adorabil.tinand cont ca era sambata,am mai trandavit in pat.am inceput sa tin un monolog ciudat.ea ma asculta si ma aproba rareori…
“stii cum ma simt acum?parca as fi proaspat casatorit cu tine si suntem si noi la casa noastra,ne descurcam singuri.eu un jurnalist dragut,tu o secretara sexy.nu rade,ca s-ar putea sa am dreptate,ma rog,mai putin partea cu maritisul.seamana atat de bine cu ce am vazut la tv si prin filme cu adolescentii aia indragostiti,proaspat casatoriti…stii ce sentiment dragut e?ooff…”
draga de ea e numai ochi si urechi.din senin,imi vine o idee genial...de prosteasca...
“a.p.…il iei in casatorie pe a.m.?”
se amuza destul de bine,dar expresia fetei mele ramane inca serioasa.ma priveste ciudat,deodata devine si ea serioasa.nu imi dau seama daca chiar era pe bune sau nu sau intrase in jocul meu.
“a., tu vorbesti serios?” rade putin fortat…
pentru o clipa m-am gandit.ce sa fac?sa ii spun ca e o gluma sau sa continui?hotararea asta am luat-o intr-o fractiune de secunda.i-am spus ca vorbesc serios,desi minteam.imi da o palma de imi inroseste jumate` de fata.
“asta pentru ce a fost?” ii spun pe un ton indignat de gestul ei copilaros.
“nu am chef de glume din astea…iarta-ma pentru palma” si imi saruta locul unde m-a lovit.
“eu…chiar vorbeam serios…” si plec ochii falsi in pamant.
asta am spus-o fara sa vreau mai mult,fara macar sa realizez ca mi-a iesit asa ceva pe gura.ramanem amandoi blocati pentru cateva secunde.totusi…mi-ar fi suras ideea sa ma casatoresc cu ea,chiar daca eram inca tineri si aveam intr-o oarecare masura interese diferite.m-am gandit cateva momente la ce vreau de la o fata si in mintea mea se conturase aproape imaginea ei.incepusem cu aspectul fizic.a. indeplinea totul,poate chiar mai mult.dupa cum se poate vedea,era dorita de mult barbati,ii atragea ca un magnet pe strada.cred ca la fiecare 3-4 pasi,cineva intorcea capul dupa ea.nu prea conteaza asta,dar prima impresie poate fi uneori decisiva...
m-am gandit la personalitate si gandire si chestii de genul.aahh…nu imi venea sa cred ca a. putea fi sotia mea,persoana cu care se presupune sa imi petrec restul vietii si sa ii fiu fidel.mi-a venit in minte o mica parte din discutia de la c.c.
“daca ai gasi ce vrei,ai putea sa fii fidel si sa te lasi de toate cacaturile pe care le faci?sa nu mai inseli?”
raspunsul a venit aproape instantaneu,un da tare si raspicat.
asta m-a pus pe ganduri.nu era chiar asa de simplu cum am fi crezut atunci,ca hop-top,mergem la starea civila si gata.ma gandeam ce vor zice ai mei,ce vor zice ai ei.defapt,sa fim seriosi...mama o stie pe a. de aproape un an,cand si-a petrecut vacanta de pasti si cea de craciun la noi.s-a simtit bine,atat ai mei cat si morcoveata.ii era draga mama aproape ca si mine.
nu stiu ce sa zic insa cu relatia dintre mine si ai ei.hhmm…nu i-am cunoscut prea bine.am stat numai cateva zile in casa lor din baneasa,iar in timpul ala nu am avut prea multe discutii.m-am gandit insa la ea si la felul ei de a fi.ai ei nu puteau fi asa de rai,tinand cont ca mama ei era psiholoaga.singurele lucruri pe care le faceam impreuna cu ei erau cafeaua de dimineata si eventual pranzul.erau oameni seriosi,cu picioarele pe pamant,care stiau ce vroiau de la viata si de la fata lor.nu stiu daca m-ar fi acceptat,dar asta nu prea conteaza.daca a. ma vroia era cel mai important.
usor-usor,gandul casatoriei prindea aripi mai repede decat puteam sa cred.totusi,nu ne cam grabeam?nu stiu…poate ar fi mai bine sa vorbesc cu cineva,iar persoana cea mai potrivita pentru asta era d..
se facuse ora 4 si noi inca eram in pat.m-am gandit sa aman sa ma vad cu d. azi si sa ii spun planul meu nebunesc sau sa imi iau frumos bagajelul si sa ma duc la madame g..ne-am uitat la desene animate toata dupa-amiaza.doamne…chiar ne-a pus pe ganduri treaba asta. se vedea si din partea ei putin interes.
“vreau ca rochia mea sa fie…neagra.ti-ar place?”
“daca iti place tie,imi place si mie.asta e important.”
nu stiam daca chiar credeam in ceea ce aberam atunci.stiu sigur insa ca nu minteam deloc cand ii ziceam lucruri de genul asta.ma simteam intr-o oarecare masura matur si responsabil nu numai pentru viata mea,si pentru viitorul nostru ca un cuplu.
“dragul meu…cum iti inchipui tu nunta noastra?”
“pai…vreau sa fie mica,stii ca nu imi place lumea si locurile populate.sa fie undeva dragut,romantic,retras.vreau sa avem domnisoare de onoare frumusele,cu fundite in par.hhmm…buchetul sa fie din trandafiri albi,din aia cum am vazut langa c.c.,la floraria aia.alb imaculat.hmm…defapt nu.ar fi prea mare contrastul intre rochia ta neagra si culoarea florilor.hai sa fim clasici.rosu e ok?”
de fiecare data cand spuneam ceva si ea era de acord,ma saruta scurt pe gat.era frumos sa visezi asa,cu o persoana ca ea langa,sa iti faci planuri mari de viitor…incepeam sa simt ceva pentru ea,mai mult decat o atractie fizica.
ne-am petrecut restul dupa-amiezii prin casa.mi-a aratat-o pe tania,dar deja o intalnisem si o si hranisem.
“ce responsabil esti,pisoias.”
radem pe tema responsabilitaii intr-o familie,de faptul ca femeia trebuie sa strearga praful,sa faca mancare,sa faca copii,sa isi astepte sotul cu mancarea pregatita.am ras mult asa.
abia am tras de ea sa iesim mai pe seara undeva.nu aveam chef de c.c. din nou.aseara imi ajunsese faptul ca lumea de acolo era mult prea ciudatica iar chelnerul avea pete de transpiratie la subrat.
“du-ma pe un bloc.vreau sa mergem undeva sus”
“ce,pisi?vrei sa fim high?”
a. ma ia de mana si o luam din loc imediat.nu dupa multe incercari,gasim un bloc cu usa de pe acoperis deschisa.ne-am urcat in graba,de frica sa nu ne auda cineva.
era frumos orasul.intotdeauna mi-a placut sa privesc amurgul pe un bloc,sau undeva la inaltime.ma simteam puternic,ma simteam…ca un zeu.a. isi aprinsese o tigara si mi-a intins pachetul.nu am vrut,am refuzat-o cu un zambet.
nu stiu daca "peisajul" era chiar frumos sau mi se parea asa pentru ca ma aflam in compania potrivita,dar cat am stat acolo nu prea am scos multe cuvinte.ea s-a cuibarit in bratele mele,ii era frig.i-am acoperit umeii cu esarfa mea neagra si am sarutat-o.i-am soptit cateva cuvinte frumoase.m-a intrebat daca sigur cred ce spun.raspunsul a venit la fel ca cel din c.c.,fara ezitari si din suflet.da!chiar credeam ce ii ziceam,si nu erau doar vorbe aruncate in vant.
se facuse noapte in toata regula.nu mai erau masini,luminile mai erau aprinse doar la cateva apartamente,iar muzica de la clubul de langa se auzea aproape muta.am discutat destul de serios.m-a intrebat ce mi-a venit de vreau sa ma casatoresc cu ea.nu stiu…am dat un raspuns mult prea incurcat.i-am cerut sa ma inteleaga ca si pentru mine e ceva nou iar impulsul asta cu maritisul nu stiu cum de mi-a venit.
m-am intors cu spatele la ea.eram oarecum suparat.suparat pe mine.incepeam sa simt ceva pentru fiinta asta…nu era de bine.oare chiar incepeam sa o iubesc sau era doar ceva trecator?mi-am tinut un monolog in minte,gandit la rece.
m-am gandit ca daca ar fi fost ceva trecator,pana acum s-ar fi imprastiat si probabil as fi uitat.dar uite ca e tocmai invers.ma gandesc tot mai mult casatorie si la a..pentru prima data simteam ca eram si eu indragostit,in adevaratul si purul sens al cuvantului.
s-a lipit de mine si m-a luat in brate.m-a sarutat langa ureche.din nou am simtit fiori.era…geniala fiinta asta.de fiecare data cand ma atingea,eram cuprins de un fel de sentiment imposibil de descris.mi-a luat mainile,m-a privit in ochi si mi-a spus sincer si foarte serios
“a.…tu chiar vrei sa facem asta?”
pe acelasi tot serios i-am raspuns si eu.
“da mai…ma asteptam sa fiu indecis dupa gandurile care mi-au trecut prin minte in minutele astea de tacere,dar…da,a.,vreau!”
ne-am sarutat cum nu o mai facusem niciodata.am simtit ca ma topesc in ea iar ea ma cuprindea cu toata fiinta ei.nu mai simtisem asta cu nimeni iar lucrul asta a mirat-o cand i-am spus.
eram sincer cu ea.defapt,asta ma facea sa fiu sincer cu mine.nu imi permiteam si nu aveam curajul sa o mint.nici macar la cele mai mici si nesemnificative lucruri.ma simteam de parca imi bat joc de ea,si nu mi-am dorit niciodata asta.imi dadeau lacrimile cand o faceam si ii ceream iertare aproape plangand, cand,fara sa vreau,mai faceam cate o gafa.admira asta la mine si ma ierta de fiecare data.ii sarutam mainile si ii promiteam ca nu o sa o mai fac.cel putin pentru o buna perioada de vreme.
“iubitul meu…mergem?imi e destul de frig.te rog…”
am luat-o de mana,am strans-o in brate.imi dadusera lacrimile.s-a desprins de mine si m-a privit.a ramas masca.
“ce s-a intamplat,puiule?ce e cu tine?”
imi curgeau lacrimi.ma depasea totul,ma cuprinsese un sentiment de teama,de frica…imi era frica sa nu o pierd,sa nu ii fac rau,sa nu o dezamagesc.mi-a venit in minte niste cuvinte din drumes “dragostea calcata in picioare se razbuna,bogatia si marirea nu mai au pret,iar cel care a gresit pierde tot,chiar si viata”.m-am simtit penibil.
m-a strans cu putere in brate.mi-am asezat capul pe umarul ei,stergandu-mi lacrimile cu esarfa.nu mi-am inchipuit niciodata ca voi plange in halul asta pentru cineva…iar asta era doar inceputul.
cu greu m-am desprins de ea.nu imi dadea drumul.pentru o clipa m-i cu o fata langa mine.dar a. nu era genul ala de tipa.dupa cateva minute de suspin,mi-a zambit larg si mi-a spus
“ba,parca esti femeie…ce dracu` ai?stii ca o sa fie bine.nu mai plange ca te bat.te iubesc”
de obicei,atunci cand cineva incerca sa ma calmeze,sa ma linisteasca intr-un asemenea moment,incepeam sa tip,sa urlu si sa il bag peste tot.cand am auzit cuvintele ei,insa,parca imi reintrasem in starea mea obisnuita.avea o putere mult mai mare decat orice medicament pe lumea asta.i-am zambit putin timid.
“tu crezi ce spui?”
“da,a.…cred…”
am pornit amandoi la brat spre apartamentul ei.eram bine dispusi.nu ma asteptam sa isi faca asa repede efectul “pastilei” care tocmai o “inghitisem”.ma facea sa ma simt iubit,pus deasupra toturor.ma facea sa…o iubesc.nu mi-a venit sa cred ce se intampla.nici ea nu era mai constienta de ce urma sa se petreaca cu noi.iar de casatorie,nu mai zic…niciodata nu m-am gandit ca roscata pe tocuri imi va fi sotie,iar eu,”tipul cu parul in priza”,voi fi sotul dansei.era frumos,de vis…
se facuse destul de tarziu cand am ajuns acasa.i-am spus destul de direct,dar nu cred ca a deranjat-o,ca nu vreau sa facem "ceva" in seara asta.mi-a zambit si mi-a zis ca vrea sa faca un dus.s-a miscat destul de repede pentru o fata,nu mai mult de 20 de minute.in timpul asta,i-am luat aparatul foto si m-am uitat prin cateva poze mai vechi.probabil nu a avut timp sa le descarce.am trecut prin peisaje destul de frumoase,niste portrete cam strambe si niste close-up-uri cu animale.erau amuzante.prin ultimele poze,ne-am vazut si noi.eram in b.,in parc.vaaii…ce amintiri mi-a trezit poza asta.atunci am mancat multa ciocolata si am baut suc,parca era ziua noastra.a fost foarte amuzant.
nici nu observ ca ea deja iesise de la dus si ma studia cu privirea.avea inca ud parul si era acoperita doar cu un prosop alb,de plus.s-a asezat langa mine si a privit spre aparat.a ras cand si-a amintit de zilele alea.am intrebat-o daca pot face si eu un dus,iar raspunsul era evident.
“dragul meu.eu ma pun in pat.daca adorm,te rog iarta-ma.sunt franta.”
m-am apropiat de ea si am sarutat-o.i-am zis noapte buna in caz ca “nu ne mai vedeam” pana dimineata si m-am dus la dus.a fost placut sa ii simt parfumul inca prezent in baie.nu a durat prea mult si am iesit si eu,tot in aceeasi “tinuta”.se intinsese pe tot patul.am suras.nu era nimic daca dormeam in sufragerie,langa tania.era dezvelita.lenjeria de satin ii lasau la vedere umerii si putin din coapse.m-am apropiat si am mangaiat-o.am invelit-o atat cat trebuie.
mi-am luat frumos o patura destul de pufoasa si m-am intins langa tania,pe canapea.mi-am facut putina ordine in ganduri,i-am zis noapte buna pisoiasului si am magaiat-o pe capusor.era o noapte in care probabil gandurile imi vor zbura aiurea,dar tot catre ea…
dimineata am avut parte de o trezire draguta.probabil s-a simtit usor datoare,desi nu avea de ce,sa imi pregateasca la randu-i micul dejun la pat.sau ma rog,canapea.nu ma asteptam la asa ceva si am reactionat la fel cum a facut si ea in dimineata precedenta…
“tu esti nebuna,serios”
ne-am amuzat de raspunsul meu.a stat langa mine cat timp am mancat pentru ca stia ca am obiceiul sa nu pap asa de mult dimineata.i se parea ca sunt slab,dar atat incat sa par atragator.mereu m-am intrebat ce vede ea la mine.nu aratam cine stie cum,chiar as zice ca sunt urat.singurul lucru care imi placea erau ochii.lasand aspectul fizic,ma gandeam ca poate o atrageam din alt punct de vedere decat o fac aia de la “holiud”.habar n-am.am mancat totusi,mai mult de gura ei,iar cafeaua am baut-o impreuna in bucatarie,cu 3 tigari.mi se parea ca asa vor fi multe dimineti din acum in colo.cine stie.poate planul nostru se va realiza fara prea mari batai de cap.
pe la 4 am decis ca e timpul sa trec pe la doamna g. si sa ii spun ca nu voi mai locui la dansa o perioada,ca voi ramane la nepoata ei.am zis sa profit de ocazia asta si sa o vad pe d.,sa bem un ceai si sa ii spun ce ganduri am.ma asteptam probabil la o reactie cu multe palme,injuraturi si de ce nu,sange...
nu am stat mult la madame,tinand cont ca la 5 jumatate trebuia sa o iau pe d. de acasa.am sunat-o pe a. sa ii spun ca intarzii.nu am mintit-o cu fel de fel de chestii aiurea,i-am spus sincer ca vreau sa discut situatia cu d..nu era genul foarte geloasa si posesiva.imi oferea destula libertate si era geloasa atat cat trebuie,cat sa imi arate ca tine la mine.
dupa vreo 15 minute de aseptari,rasare si d. ca din pamant.
“sfertul academic ma…”
m-a imbratisat si imediat a citit pe fata mea ca e ceva cu mine.nu i-am spus la inceput ce e.am vrut sa o fierb putin,sa o tin in suspans.am ametit-o cu parerile mele despre b. pana la cea mai apropiata cafenea.ne-am asezat in mijloc,langa vreo 2-3 grupuri de pitipoance.
2 ceaiuri calde a fost comanda noastra pentru chelnerul care deja ii facea ochi frumosi d.-ei.tipic pentru ea,nu a reactionat nicicum.nu se complica cu asa ceva.nu are nevoie sa aiba pe cineva langa ea.
“deci…ce e?”
m-am gandit sa i-o tai din scurt.
“d.…stii…ma…”
“te ce…?”
“stii tu…ce fac doi oameni cand tin unul la altul mult mult mult?”
am folosit a tine la cineva si nu a iubi pentru ca nu o iubeam inca.
“si-o pun,fac sex…cu cine ai mai facut-o,mai?”
“nu e asta…se c…”
“…curvaresc?ce dracu`?e un termen nou?”
“nu ma,proasto…se casatoresc!”
“cine???”
“eiiii ma-ta!!”
“hai ma fii serios…”
“eu,fiinta!!eu!!”
“tu te casatoresti cu mama?hai ca nu am chef de glume din astea.zi-mi ce vrei sa imi zici.”
nu stiu daca facea pe proasta sau chiar era,dar asta m-a cam enervat si amuzat in acelasi timp.
“ba femeie!ma casatoresc!!”
d. se blocheaza.ma pune sa ii repet de vreo doua-trei ori pana sa realizeze ce cuvinte imi ieseau din gura.ramane masca atunci cand ii spun ca nu e gluma si chiar vorbesc serios.incepe sa imi fie frica de clipele urmatoare.ma gandeam ca va reactiona la fel ca morcoveata,sau poate mai rau.m-am asigurat ca fotoliul era destul de greu iar ceaiul aproape pe jumatate gol,asa ca nu ma punea uda prea tare.iar cana in care era nu parea a fi asa grea.dar ce fac insa cu scumiera?era din fier si parea a fi destul de masiva.nu mai zic ca era si cu scrum.cateva momente de liniste si…
“de ce mi-ai futut palma asta din fundul gradinii!?idioato!”
“cum sa te casatoresti,soarece?tu esti bolnav la creierii capului?vrei sa iti distrugi viata,sa te limitezi la o singura femeie??sunt destule care te vor si care ti-ar da si bani numai sa le-o tragi 5 minute!ce iti veni?”
“daca ai sti cine e,poate iti schimbi si tu parerea…”
“presupun ca o proasta la fel de mare ca tine ori o curva care vrea sa iti ia tot ce ai sau nu ai…habar n-am.ia baga…”
“o mai tii minte pe tipa roscata care a venit la mine de pasti,anul trecut?aia care iti ziceam eu ca arata de o mie de ori mai bine ca tine alte chestii de genul?o cheama a..ea e norocoasa…”
“norocoasa pe dracu`!e mai proasta ca tine!nu isi imagineaza ca va avea de munca cu un specimen ca tine ma?ce i-a venit si ei?”
“haide ma ca m-am schimbat putin.vreau ceva serios…”
“…dar nu asa de serios,omule!te depaseste,iti zic eu…”
“ei cacat!nu cred…deci…sa nu o mai lungim…trebuie sa ajung la ea ca mergem la cumparaturi.ce parere ai?”
“esti un mare ratat ba,asta cred eu..dar,pentru ca tot timpul exista un dar,e ok.atata timp cat te simti tu bine si se simte si ea,nu vad de ce nu v-ati potrivi.frumoasa e,desteapta presupun ca e,ca doar nu te uiti la orice proasta.nu stiu…sa iti zic casa de piatra de pe acum?”
zambesc.incep sa rad si o iau in brate.a fost mai bine decat ma asteptam.imi inchipuiam ca acum voi fi undeva la un spital,intr-un salon,sau nu,mai rau,pe masa de operatii cu multiple plagi la cap.deci ar trebui sa ma simt norocos.ii sarut obrajii,ii las banii pe consumatie si plec oarecum fericit.de ce nu as fi?iubit sunt,am si “binecuvantarea” ei,mai ramane doar sa le spun alor mei si parintilor a.-ei.aici va fi putin mai complicat.insa nu ma agit prea tare.sunt sigur ca voi gasi o solutie impreuna cu ea.
peste ceva timp ajung acasa.pot zice ca sunt acasa pentru ca aici voi locui o vreme,daca nu chiar toata viata,cine stie.a. ma asteapta bucuroasa.ma ia de mana si ma intreaba foarte entuziasmata.
“deci…cum a fost cu d.?”
“cum sa fie,draga mea.am primit “acordul” ei fara prea mari batai…de cap.”
“haideee maiii…la cum mi-ai povestit ca e ea,ar trebui sa ai deja mainile si picioarele in ghips.deci considera-te norocos ca inca esti aici,langa mine,sa pot sa te sarut”
erau frumoase vorbele micutei.nu stiu…simteam ca incep sa o iubesc cu fiecare secunda cand era langa mine.era acea chimie care de obicei se pierde repede la majoritatea indragostilor.la noi in rezista.si simteam ca va rezista mult timp.
si-a luat geanta si am iesit din casa.jos,am sunat la un taxi pentru ca nu aveam de cand sa merg pana la carrefour pe jos si sa mai car si plasele cu cumparaturi.nimic nu prevestea ce avea sa se intample acolo…
ajunsi acolo,am luat un carucior si am intrat increzatori in magazin.ne-am amuzat de oamenii si felul lor de a vorbi,de felul cum erau imbracati,de cum isi alegeau produsele si asa mai departe.noi eram cei mai frumosi,cei mai perfecti.eram in mijlocul lor,lumea se invartea in jurul nostru.
nu dupa mult timp,am avut o surpriza pe atat de mare,pe atat de ciudata.domnul si doamna p. se plimbau frumos cu cosul lor de cumparaturi plin.ne-am gandit ca acum era momentul pentru a le zice mai intai lor vestea cea mare.eram intr-un loc cu lume asa ca reactia lor trebuia sa fie mai calma,sa nu se faca de rusine.
“maaamii…taaatii…ce ne bucuram ca va vedem…”
cei doi au ramas intr-un fel surprinsi de reactia fiicei lor.i-am salutat politicos iar ei mi-au zambit cald.erau bine imbracati,puteai sa iti dai seama fore usor ca cei doi nu erau orisicine si ca aveau o situatie destul de buna.
“a.,cu ce ocazie esti asa fericita?”
“nu v-am spus,nu?...mami…tati…eu si cu a. ne…”
“...vaa…?”
“nee…casatorim.”
cei doi oameni raman ca si izbiti de un zid invizibil.nu le venea sa creada.a durat ceva timp sa se dezmeticeasca.ceva mai mult timp.se putea citi uimirea de pe fata lor de la o posta.era mult prea mult pentru ei.insa reactia a fost cu totul alta decat ceea ce ne asteptam noi sau cum a fost in cazul d-ei.
“doamne!nu imi vineee sa creed!!chiar va casatoriti?” vocea trada bucuria din spatele reactiei lor pline de uimire.
“da,mami.ne sta bine impreuna,nu?”
“cum sa nu,iubita mea…nu imi vine sa cred ca fiica mea in sfarsit va avea si ea o familie si o casa a ei…”
discutia a durat putin mai mult in timp ce oamenii din jurul nostru se uitau amuzati la noi.am auzit cuvintele tipice,”casa de piatra”,iar asta m-a bine dispus total.
era frumos sa stii ca aveai un inceput destul de bun in construirea unei familii.daca au fost parintii ei de accord,care totusi,sunt oameni in toata firea,ai mei de ce nu ar fi?mi-a venit o idee.
in drumul spre casa i-am spus cu mult entuziasm
“vrei sa mergem maine la b.?vreau sa vad ce zic si ai mei…te rog.”
“cum sa nu mergem,iubitule?mergem,evident ca mergem!”
ne purtam asa frumos impreuna.era ceva deosebit intre noi.ieseam in evident oriunde mergeam,oriunde eram.chiar si pe strada lumea intorcea capul dupa noi,nu mai zic in locurile inchise,cu oameni de tot felul.eram cuplul perfect.eu,un proaspat boboc la jurnalism,nebun,iar ea,o domnisoara in toata firea cu ochi numai pentru mine,aveam sa formam ceva care ne va schimba viitorul…

4 comentarii:

  1. am zis sa ma uit putin pe la inceputul bloguluui...
    si m-am tot uitat vreo ora.:))
    sunt in intarziere acum.

    scrii prea fain!

    RăspundețiȘtergere
  2. Şi eu am reluat pentru a cincea oară toată povestea. îmi place foarte mult. Este genul meu de lectură...

    RăspundețiȘtergere