partea a III-a.

ne-am trezit cu noaptea in cap.trebuia sa ne facem micile bagaje,trebuie sa ne luam bilete pentru b.,trebuiau multe…dar mai ales,activitatea care in medie dureaza cel mai mult este…machiatul domnisoarei roscate.
“te misti azi,femeie?!daca pierdem trenul,imi smulg parul din cap ca ne-am trezit la 7!”
“hai,dragule.nu mai e mult…mai am putin,nu te mai criza atat…”
oare in mintea lor,putin chiar inseamna putin?de obicei,majoritatea femeilor nu au simtul timpului (asta in toate privintele) ceea ce nu e chiar placut uneori,in situatii din astea,dar in rest e chiar ok.
mi-am zis sa ma duc la bucatarie sa fumez o tigara.am fumat prima tigara.am mai fumat inca una.inca una…m-am enervate teribil cand am vazut ca se schimba.m-a pufnit rasul de draci.
“doare?”
“hai ma nu te mai criza atat.nu intarziem.ai incredere in mine” si se apropie de mine si ma saruta.asta m-a mai linistit.nu stiu daca sunt asa tot timpul,dar cand vreau sa plec undeva nu imi place sa intarzii.habar n-am…incepeam sa fiu si eu mai ordonat,mai matur,mai cu mintea la cap,sa privesc si eu in perspectiva,nu numai pe moment.cred…
in sfarsit ajungem si noi la gara,asta dupa alte 15 minute in care am asteptat idiotul ala de taxi sa ne duca.se misca cu viteza melcului turbat.mi-am adus aminte de domnul a. si de mirifica noastra calatorie pana la c.c..
spre mirarea mea,la gara erau deja multi oameni care asteptau trenul b. n.-s.n..ne-am luat bilete cu reduceri,ca doar d`eh!suntem studenti.
a. isi aprinde o tigara.nu fumeaza mai mult de jumatate si este nevoita sa o arunce.trenul se pregatea sa plece..ii iau rucsacul si o ajut sa urce in tren.
“de ce ti-ai luat atat de multe haine?” o intreb dandu-mi ochii peste cap.
“sa vezi cand mergem in dubai.”
aahh…era sa uit de luna noastra de miere imaginara,dar care presimteam ca se va indeplini.niciodata nu mi-a placut dubaiul.numai fite,bani aruncati aiurea si o caldura a naibii de mare.mai bine…nu stiu…londra,praga,viena,venetia.cand aude de destinatiile astea,incepe sa rada.
“ce naiba ma?te-ai dilit la cap?alea sunt locuri mai romantice,mai pline de farmec.eu vreau sa facem shopping,sa stam la soare cu niste cocktail-uri langa si sa bem sampanie scumpa”
“ooff…”
oftez iar privirea mea cade in pamant.nu aveam chef de dubai.desi,nu stiu de ce ma agitam atata.nu era nimic stabilit,nici macar nunta noastra.daca vrea sa se duca in dubai,sa se duca.treaba ei…eu nu merg.voi lua un prieten si ma voi duce sa colind europa,sa fac niste poze dragute si sa mananc mancare ciudata.doamne,ce visuri!am suras in sinea mea,radicand usor din sprancene.
“ia zi,draga.la ce te gandesti iar?”
“ma gandeam ca sa te duci in dubai cu cine vrei tu iar eu sa il iau pe v. si mergem aiurea prin europa.am vorbit foarte serios cand am zis ca nu imi plac chestiile de acolo.niciodata nu mi-a placut si niciodata nu imi va place,indiferent cu cine as merge.nici macar nu tine…”
imi zambeste larg si imi spune
“iubitule…mergem unde o sa fie mai bine pentru amandoi.nu mai mergem acolo.stii de ce?”
incepusem sa ma simt mai bine cand parca ma pocneste din nou cu o replica tipic feminina.
“…pentru ca si in viena,praga putem face shopping de 1000 de ori mai bine”
ne amuzam amandoi,chiar daca stiam ca nu se va intampla asta.mi-am jurat sa nu mai merg cu ea la cumparaturi.iesirea care m-a facut sa imi doresc asta ar putea fi bagata in cartea recordurilor ca cea mai lunga partida de cumparaturi.nu mult…doar…15 ore…nu vreau sa imi amintesc de asa ceva.simt ca explodez,la fel cum faceam atunci.totusi,a fost ceva care ne-a adus mai aproape…
drumul nu a durat asa mult,timpul parca a zburat pe langa noi.am ras,am dormit,am spus bancuri.eram parca doi copii care fugisera de acasa si mergeam in alt oras,dar sa ne intoarcem la timp.a. era zambitoare,plina de viata iar eu…mai mult decat indragostit de fiinta de langa mine.totul parea sa se contureze.visul incepea sa devina realitate,dar visele mai sunt si cosmaruri,cum aveam sa vad…
nimic nu se schimbase la gara mea cea mult iubita.aaahh…imi aduc aminte cum eram acum ceva timp,mergeam cu a.,c. si a. sa facem poze aici.ce vremuri.am niste amintiri frumoase,dar si unele care ma baga in butoiul cu melancolie.oamenii pareau aceesi ca si ultima data cand am pasit aici,acum cateva zile,intainte sa plec la b..tot tarani,tot oameni cu probleme si probleme.mi se facea mila,dar asta era realitatea,asta era micuta noastra tara in care vrem-nu vrem,trebuie sa traim.
a. imi zambeste si imi spune ca i-a fost dor de locurile de aici.am crezut-o.s-a simtit foarte bine cat a stat aici.i-au placut oamenii si locurile unde obisnuiesc sa pierd vremea sau sa beau vreo cafea joi seara.i-a placut orasul cu tot ce are in el.nu se compara cu capitala.era mai mic,mai lejer si mai curat.
ni se face foame.burta mea cel putin scotea niste zgomote nu tocmai placute.
“ce-ai,dragule?probleme cu brutica?”
“nuu tuu…imi e foame.hai la irina sa mancam”
“mai bine la irina…stii ca acolo au cea mai buna mancare ever”
luam un taxi si cerem la p.t..era placut in masina.nu era nici cald,nici rece,muzica de la radio chiar imi placea.era o melodie de la muse parca.a. privea incantata pe geam.cui sa nu ii placa micutul meu oras,b.?fii serios…lume proasta,cocalari si pitipoance,strazi murdare…un oras european,ce mai!nu peste multe minute am ajuns si in parc.era la fel…tot copii cu bunici si aceeasi fantana aiurea cu apa muradara.imi placea…pe bordura aia de langa mi-au venit multe idei geniale.trandafirii erau parca mai ofiliti ca ultima data cand i-am vazut.
inaintam spre fast-food-ul nostru preferat.pe centru era destul de multa lume.aveau si de ce sa iasa,vremea tinea cu ei.fatada de la l. era in renovare.mi se face scarba de poza aia imensa care acoperea un sfert din cladire.era o tipa foarte machiata si foarte nenaturala.si a. era aranjata,dar nu se compara cu hidosenia de sus.
in fata la r.,erau aceleasi fete.tot skateri,rolleri si altii din specia asta.daca erai nou in oras,ii credeai o gasca “cul” in care toti soarecii vroiau sa intre.adevarul este ca erau foarte plictisitori si enervanti,se drogau si alte cacaturi de genul.nu eram impotriva drogurilor,dar ei cam intreceau masura.
...si iar a vorbit responsabilul din mine.
“uite la astia cu rolele…cam distrusi la 20 de ani sa te dai asa aiurea,fara niciun castig…”
“hai lasa-i,draga,in pace.nu te mai lua atata de lume ca nu ti-au facut nimic”.
ne-am continuat drumul.puteam vedea foarte bine cine era la fast-food inca de la r. si spre surprinderea noastra,era destul de liber.de obicei,acolo e tot timpul plin iar ca sa iti faca un kebab,astepti chiar si 15 minute.dar merita.am trecut prin fata prefecturii si am vazut parcul din fata casei de cultura.la fel ca si in t.,majoritatea populatiei de acolo era formata din copii cu trotinete si parintii lor.
la irina am mancat pe fuga 2 hamburgheri pentru ca m-au sunat ai mei sa vada daca am ajuns cu bine.abia asteptau sa o vada pe a.,desi nu le-am spus scopul venirii noastre.probabil avea sa fie cea mai mare supriza din viata lor.
“nu luam un taxi pana acasa?imi e asa de lene…”
si eu eram obosit asa ca am acceptat sa mergem cu taxiul.traficul la ora aia era destul de aiurea…multe masini care se inghesuiau pe niste strazi proaspat asfaltate iar semafoarele parca innebunisera.
ne-a lasat in fata blocului.nu am schimbat multe replici cu soferul asa cum facusem cu nenea a..insa a fost amabil si el si ne-a cerut numai 5 lei.mai mult nu eram dispus sa ii dam,plus ca nici nu a pornit taxatorul.imi trece prin cap ideea ca sunt usor obsedat de taxiuri.amuzant,nu?nu.
aahh,ce dor imi era de blocul asta…mi-ai trecut intr-o fractiune de secunda mii de amintiri de cand eram mai mic si obisnuiam sa pierdem vremea pe aici cu gasca de la bloc.eram mici,nu cred ca aveam mai mult de 14-15 ani.imi aduc aminte cand radeam pana chemau vecinii politia.sau tenisul…sau mii si mii de alte lucruri placute.i-am spus in mare parte aceste ganduri si a.-ei si s-a bucurat ca ma leaga asa amintiri frumoase de locul asta.
am sunat la interfon.nu aveam cheie de la usa,se schimbase imediat dupa plecarea mea iar eu am uitat sa le cer alor mei o copie.
“cine e?”
“noi suntem…”
era pentru prima data cand am spus noi si nu eu la interfon.nu mai adusesem pe nimeni cu asa ganduri acasa.a. era prima si probabil singura,dupa cum aveam sa vad.am asteptat liftul,era la 9,timp in care am avut timp sa ne sarutam destul de salbatic.pana la 3,am continuat la fel.ne-am oprit abia in fata usii,ne-am aranjat hainele si am stabilit ce le zicem.
“vaaii…cum de ai venit si pe la noooii?oo…si cu o asa companiee…hai intrati”
“nu stam mult,nu te agita prea tare…”
mama era mereu primitoare si ii placea mult cand veneam cu cineva acasa,si mai ales daca persoana aceea era de sex feminin.era oarecum obisnuita pentru ca mai venea d. sau i. pe la noi.de data asta,vad o usoara surprindere pe fata ei cand isi da seama ca suntem impreuna si asa fericiti.
“si…cum v-ati gandit sa veniti la pe noiiii??deja te-ai saturat de b.?sa va aduc ceva de baut?”
a. refuza politicos iar eu incep sa ma enervez usor de intrebarile tampite ale tatei.roscata vede ca incep sa imi schimb starea si ma saruta pe gat,spunandu-mi sa ma calmez.
“hai ca nu stam mult…am venit doar sa va spunem ca…”
a. vine cu completarea… “…ne casatorim…”
acum imi vin o gramada de idei si de reactii posibile.tata ar muri de mirare iar mama probabil ar face un atat de cord si ar da coltul.imaginatia imi zboara atat de repede,incat toate astea se petrec intr-o secunda.
mama se uita foarte serios la mine.
“voi…chiar vorbiti serios?”
“da!” raspundem amandoi in acelasi timp.
nu stau sa insir toata polemica pe care ne-a tinut-o mama cum ca sutem prea tineri pentru un aseamenea pas si un asemenea angajament,ca pot aparea prea multe ispite si asa mai departe.astea sunt lucruri pe care le-am mai discutat cu a. foarte serios,si am fost de acord sa spunem lucrurilor pe nume.era la urma urmei,cea mai importanta decizie din vietisoara mea de 21 de primaveri.
in final,ai mei au fost cat de cat multumiti de decizia noastra,sa facem oficial cuplul nostru.urmau sa vina in b.,sa se intalneasca cu parintii a.-ei,familia p.,si sa discute despre nunta si toate detaliile necesare.m-am asigurat ca va iesi cum vrem noi pentru ca si d. a vrut sa se implice,iar in ea aveam increderea totala.
dupa cum ziceam si mai devreme,usor usor visul nuntii noastre avea sa devina realitate.recunosc,nu ma asteptam ca va fi asa usor sa ii conving pe ai mei,dar uite ca mai exista si minuni.
peste cateva zeci de minute,am iesit si noi la plimbare,profitand de timpul ramas pana cand va trebui sa fim la gara.mama a fost foarte politicoasa,ne-a urat deja casa de piatra si toate cele bune.eram incantati amandoi de reusita.
“ti-ai imaginat ca va fi asa de usor?”
“i-am prins in toane bune,probabil.altfel,iesea mult mai aprins”
am iesit din bloc sarutandu-ne de bucurie.da!,chiar eram fericiti amandoi!se citea asta pe mersul cam stramb al a.-ei si pe zambetul tamp de pe fata mea.imi venise o idee geniala in timp ce ea imi povestea nu stiu ce la facultate.scot repede telefonul si ii scriu un mesaj lui v. “cumpara-mi cel mai frumos inel de logodna!”.nu peste mult timp am primit mesajul de confirmare din partea lui,foarmat dintr-o litera : k.
ne-am mai plimbat putin prin c.,am mancat o inghetata si am ras de oamenii iesiti la plimbare cu cateii lor pufosi.in timpul asta,v. a trecut pe acolo,lasandu-mi foarte discret inelul.era superb!nu i-a trebuit o confirmare mai buna decat multumirea de pe fata mea.a. nu a banuit nimic.credea ca sunt niste chestii pentru aparatul foto,gen memory card.v. si-a primit rasplata imediat.i-am dat cardul meu,urmand ca apoi sa il inapoieze alor mei.el avea intotdeauna bani la el si puteai sa te bazezi oricand.la fel am facut si eu.stiam ca are gusturi bune si ca nu ma va dezamagi mai ales acum.
aproape se inserase.eram amandoi obositi.
“hai la gara.mai stam acolo putin…”
gara parea pustie.nu era aproape nimeni,decat personalul de acolo.ne uitam pe pereti cand vedem un tren apropiindu-se pe linia 2.am vazut b.-b..
“ce frumos ar fi daca am merge si noi…nu?”
nici nu am asteptat sa termine ca am si urcat in tren fara bilet.i-am dat nasului cat ne-a cerut si ne-a urat calatorie placuta.a. parea speriata.
“tu nu esti sanatos??si la b. cand mai ajungem??”
imi parea bine ca am fost asa spontan.a. nu imi cunoastea prea bine fata asta iar asta imi dadea un oarecare avantaj.avea sa fie o calatorie foarte interesanta.eram amandoi in dispozitia necesara de a–mi indeplini una dintre cele mai dragute fantezii:sa o fac in tren.
noaptea,ajungem spre bucuria noastra in micutul si preadragalasul b..am mai fost aici si imi placea mult.aveau o piata foarte draguta,ca in s. aproape care era mereu plina de skateri sau alte chestiute cu rotite.roscata parea incantata.
“si…regreti ca nu am mers acasa?”
“aahh nu…cine stie ce o sa se intample aici.”
“de-ai sti tuuu…” imi spun in gand,fara sa ii dau de banuit nimic.a. insista sa ii spun la ce ma gandeam dar o dau pe ocolite.nu vreau sa stric surpriza.nici nu stiu cum o sa i-o zic,cand,unde.doamne,cate intrebari absurde.o sa fiu din nou spontan si o sa las totul sa vina de la sine.observ ca ii place atitudinea asta.
“hai sa nu mai stam aici…unde mergem?”
“vrei de 3 sau 4 stele?” o spun cu o voce de pitiponc.
“du-te naibii ca stii ca nu sunt asa fitoasa.sa iti amintesc cand am mers la mare si am dormit in gara?”vaai morcoveata eu nu pot dormi aici!” parca erai marele print,iubite.si acum vrei hotel de 3 stele.fii serios.”
aahh…imi inchide gura cu scena de la mare si pana la urma incepem sa colindam orasul pe unde ne vine,in speranta ca vom gasi un hotel de mijloc.nici fitos dar nici cu animale de companie care misuna pe pereti.
in cele din urma,gasim ceea ce cautam de vreo ora.se facuse noapte in toata regula.la receptia de la hotel arta ne intampina o tipa vopsita blonda.o analizez din priviri,incercand sa ii fac pretul.nu parea nici tanara,dar nici batrana,undeva la vreo 35 de ani.pasea destul de greoi si asta a starnit rasul meu.
“buna seara.cu ce va pot ajuta?”
“o camera,va rog.”
nu a trebuit sa completam multe acte.am lasat buletinul iar doamna g. ne-a condus imediat in camera noastra.era la etajul 4,a treia camera din stanga.
era o camera de hotel obisnuita.destul de mare,2 paturi,niste tablouri destul de plictisitoare,2 noptiere si un televizor.baia era mica iar dusul parea nou.a. il testeaza si imi confirma : merge!
ne aruncam "semi-bagajele" pe pat si incepem sa analizam camera.nu ii placea tabloul din fata patului asa ca ne gandim sa il dam jos.pentru o noapte,trebuie sa fie totul dragut.imi caut pachetul de tigari dar si de aceasta data a. ma salveaza.
privelistea de la balcon nu parea foarte impresionanta,poate pentru ca era noapte si nu vedeam mare lucru.am stat in liniste si am savurat tigara.roscata se dusese sa faca un dus.profit de timpul de pauza si ma gandesc cum sa o fac,cum sa ii spun ce am de spus.la urma urmei,nu conteaza felul in care o spui…gestul e important.
imi zboara gandul in alta parte pentru ca nu merita sa ma strofoc atata.credeam ca trebuie sa fie ceva foarte special,romantic si asa mai departe.daaar...
gandurile imi sunt intrerupte de iesirea iubitei mele de la dus.ma gandesc sa ii spun acum,daca tot ma simt asa relaxat.
“aaamm…ma gandeam sa iti spun ceva”
a. se uita la mine ciudat,parca as fi un copil mic.
“…stii…daca tot o sa ne casatorim,vreau sa fie totul asa cum trebuie."
“hai spune…nu ma mai fierbe atat,ca si asa apa a fost ca iadul!”
imi duc mana la buzunar si scot micuta cutie in care era inelul.a. incepe sa isi dea seama...
“cred ca stiu despre ce este vorba,dragul meu…”
ma uit la ea cu bucurie pentru ca nu mai trebuie sa imi fac atatea emotii.imi iau inima in dinti si o intreb
“vrei sa fii sotia mea…oficial?”
pe a. o pufneste rasul cand aude modul in care am zis-o.sare pe mine,ma ia in brate si ma priveste adanc in ochi.
“da.vreau sa fiu sotia ta!”
au urmat apoi siruri de sarutari,mangaieri si cuvinte dulci.
“pentru asta te-ai agitat atat?pentru asta ai vrut sa venim aici?”
ma inrosesc si incerc sa ascund scopul venirii noastre spontane.
“nu ba.a fost ceva de moment” zic cu jumatate de gura.
“aha…si inelul?tot pe moment l-ai gasit?”
ma blochez si incepem sa radem.aahh…iar m-a prins.nu a fost asa de greu precum ma asteptam.in romanele pe care le-am citit,totul parea de vis,ireal.dar uite ca realitatea ne-a izbit si a fost pe deasupra si amuzant.da!oficial a. imi este sotie!un sentiment de bucurie ma cuprinde.stiam ca va fi bine.in fine,a fost ceva deosebit,in felul nostru,pentru ca ne-am simtit bine si mai ales pentru ca a acceptat.
noaptea,si nu numai ea,si-a deschis portile pentru noi.am continuat sa ne sarutam,magaieri si asa mai departe.urma sa fie cea mai fierbinte noapte de dragoste de pana acum,mult mai frumoasa ca cea din prima seara.acum puneam totul in ea.suflet si trup,iar ea…mi s-a daruit din nou mie.
in timpul actiunii,m-am apropiat de ea i-am soptit “te iubesc…sunt doar al tau”.m-a strans tare de tot,aproape isi strivea sanii.simteam ca ma iubeste,nu trebuie sa imi fac griji.a. e o persoana cu demnitate,nu o sa ma insele niciodata.aahh…ce lucruri ciudate imi trec acum prin cap.
dupa cum am spus,noaptea asta va ramane in istoria noastra.a fost perfect!
din nou soarele a fost cel care ne-a trezit,destul de tarziu.la ora 11 am coborat si noi jos la restaurantul hotelului pentru a lua micul dejun.
eram amandoi ciufuliti,imbracati doar in pijamale cu o zebra si niste buline rosii,cu niste papuci amuzanti in picioare.doamna g. ne-a intrebat cum am dormit iar raspunsul a fost sec ”cine a dormit?”
ne-a poftit la o masa aranjata dragut,cu flori proaspete pe masa.ne-a adus un meniu si ne-a intrebat ce am dori sa mancam.am lasat la alegerea logodnicei mele.
“uite ba ca pentru un hotel de 2 stele e chiar ok.mie imi place”
“sa stii ca asa e.ma asteptam la ceva aiurea,sa trebuiasca sa o facem pe balcon sau mansarda”
radem iar in timpul asta ospatarul ne aduce mancarea.ne intindem la vorbe si incepem sa mancam abia peste vrea 15 minute.eram amandoi incantati si surprinsi de felul de servire si calitatea ei.
am terminat de mancat si ne-am intors in camera.aici,ne-am facut micutele noastre bagaje si am coborat.a. a iesit afara sa fumeze o tigara iar eu am ramas la receptie sa platesc si sa iau buletinele.am asigurat-o pe doamna g. ca nu a fost nimic care ne-a deranjat pe timpul noptii iar dansa s-a simtit total satisfacuta.
“o zi buna”
aahh…cu siguranta avea sa fie.am colindat orasul pe toate partile,iar pe la 7 am mers la gara.am cerut 2 bilete cu specificatia “pentru studenti”.aveam noroc,un tren spre b. pleca in 20 de minute.ne placeau garile.spre deosebire de b. sau b.,era lume mult mai draguta.nu era duhoarea de toaleta publica sau mirosul de branza.erau numai tineri si oameni frumosi.evident,cei mai frumosi eram noi,dar nici altii erau de nebagat in seama.
“iubito,eu vreau sa dorm.te deranjeaza?”
“nu,dragule.e ok.am eu grija de tine”
o sarut si ma cobor in bratele ei.pana la b. faceam putine ore.eram chiar obosit dupa o asemenea noapte.mi-au trecut prin cap multe ganduri.cand aveam sa ajungem un capitala,cea mai frumoasa surpriza avea sa se petreaca…