miercuri, 8 mai 2013

a XXX-a parte.

am baut o cafea mare, amara, la restaurantul hotelului. era ora pranzului asa ca era plin. vedeam familii, cupluri, batrani, toti agitati, usor fericiti, vorbind despre problemele lor, despre bani si fericire. m-am frecat cu ambele maini la ochi, sperand inca sa fie un vis prost din care imi doream atat de mult sa ma trezesc. nu putea fi adevarat asa ceva. nu era posibil sa mi se intample mie asa ceva. nu merit... am trecut prin prea multe pana acum. le-am facut pe toate. pur si simplu...
"mai doriti si altceva?"
chelnerita era mirata de faptul ca cineva statea singur si trist. i-am mai cerut o cafea.
"e a treia... sunteti sigur?"
am dat din cap ca da.
"aaa da... tigari aveti?"
a dat din cap ca da si i-am cerut si un pachet de tigari, de care vrea ea. nu puteam decide in momentul asta nici marca de tigari.
"ati avut o noapte grea, domnule?"
m-am uitat la ea si i-am zambit trist. mi-a zambit inapoi. a plecat dar s-a intors peste cateva secunde cu un pahar mare de fresh de portocale.
"asta ar trebui sa va faca bine..."
"va multumesc..."
s-a asezat in partea cealalta a mesei si m-a intrebat putin grabita ce s-a intamplat.
"imi pare rau, dar nu cred ca aveti timp pentru prostiile mele... oricum, apreciez gestul. este frumos din partea dumneavoastra..."
mi-a zambit din nou si mi-a spus ca are tot timpul.
cafea si fresh era combinatia perfecta atunci. ne-am aprins amandoi o tigara si am inceput sa ii povestesc pe scurt ce se intamplase. nu am intrat in detalii pentru ca nu imi doream sa abuzez de bunatatea tipei.
s-a uitat la mine si dupa a zambit din nou. nu intelegeam de ce era asa optimista...
"du-te dupa ea... ce mai astepti?"
"credeti ca e ok? adica nu stiu daca puteti sa va imaginati prin ce trec si cat de teribil ma simt... doamne, nici nu imi vine sa cred ca am facut asta..."
"tu stii ce vrei cu adevarat de la ea? o iubesti sau nu?"
am raspuns rapid ca da, o iubesc. chiar o iubeam... ii simteam lipsa dimineata, mi-era dor de ea cand imi beam cafeaua si imi era urat sa fumez singur.
"ar trebui sa plec, nu?"
i-am cerut nota tipei si in timp ce imi aranjam camasa mi-a spus ca e din partea casei...
"oohh, dar nu trebuie... ati facut un lucru minunat ca m-ati ascultat. apreciez..."
la final, inainte sa plec, am luat-o in brate si am pupat-o pe obraz tare, lasandu-i o oarecare urma din cafeaua pe care se pare ca inca o aveam pe buze...
"sa ma chemati la nunta..."
i-am zambit si m-am dus in camera, usor eliberat. cred ca avea dreptate. eram tineri. ne place drama, ne place sa ne certam, sa urlam unul la altul, sa plangem ca prostii cand ni se intampla ceva ce ne depaseste...
mi-am facut bagajul in graba. eram hotarat sa ii spun o data pentru totdeauna ca o iubesc, ca vreau sa sfarsesc langa ea si ca m-am purtat ca un idiot pentru ca imi era frica sa nu mai trec prin ce am trecut cu a., sa pierd pe cineva atat de important pentru mine.
am coborat rapid pe scari si i-am cerut receptionerului sa imi comande un taxi aici, la hotel, pentru a ma duce la gara. am fumat o tigara cat timp a venit taxiul...
in cateva minute eram la gara, pe peron. afara era cald, dar batea usor vantul. mi-am pus ochelarii de soare si m-am uitat la ceas.
"se pare ca va avea intarziere putin..."
am oftat... imi doream sa ajung cu disperare cat mai repede acasa. speram sa o gasesc acolo, indiferent in ce stare ar fi fost. cat meditam la asta a ajuns trenul...
inauntru era infiorator de cald, ca intr-o sauna. drumul avea sa fie lung si plictisitor, dar aveam tot timpul sa ma gandesc la ce a fost si ce va fi. oare chiar eram pregatit de un astfel de angajament din nou?
eram obosit si transpirat, dar tot aratam bine pentru cineva parasit de iubita in seara in care aceasta l-a cerut de sot. eram comic...
"comic... asta e cuvantul ei, mereu il foloseste..."
drumul a fost plictisitor, infiorator de cald, ca intr-o sauna... am stat linistit totusi.
am asteptat cu nerabdare sa opreasca trenul in gara. am alergat pana la un taxi si i-am spus adresa tipului gafaind. s-a uitat amuzat la mine...
l-am intrebat daca se poate fuma inauntru. mi-a spus ca da, doar sa deschid geamul.
i-am oferit si lui o tigara si l-am intrebat ce s-a mai intamplat prin oras in ultimele zile.
"ati fost plecat...?"
"da, am fost putin la mare..."
nu a cazut parlamentul, nici nu s-a schimbat presedintele. cam asta era rezumatul zilelor trecute... in cazul meu, drama cuprindea totul.

***

"m-am trezit singura, obosita, cred ca mai obosita decat ma culcasem. am uitat sa ma demachiez. arat ca naiba... mai bine as face un dus...
oohhh, de ce nu ai ajuns inca? oare te vei mai intoarce la mine?
mi-am pus sa-mi fac o cafea. am o senzatie ciudata de gol in stomac. de fapt, de gol in suflet, in mine...
ar trebui sa fac dusul ala, dar mai bine mananc ceva inainte...
in frigider nu era mare lucru... poate ar trebui sa ies la cumparaturi, dar dupa ce mananc (daca am ce). mi-ar fi placut sa ies cu a. la cumparaturi, sa facem piata cum s-ar zice. dar se pare ca (inca) nu a ajuns.
mai bine nu mai mananc si fac un dus...
imi dau jos tricoul lui in care am dormit si intru in baie. dau drumul la apa si stau pur si simplu acolo... nu fac nimic... doar incerc sa simt picaturile pe piele. imi imaginez ca ar fi el aici, cu mine, si ca am face dragoste pe masina de spalat (da, stiu, un mare cliseu, dar nimeni nu spune cat de interesant e totusi). rad singura cand ma gandesc la astfel de lucruri.
iau un prosop si mi-l infasor in jurul corpului. ma uit in oglinda si ma stramb.
sunt frumoasa, stiu asta... zambesc si mi se vad gropitele pe care le saruta de mii de ori iubi.
incep sa am un presentiment ca totul va fi bine, ca se va intoarce cat de curand. poate nu imi va oferi "da"-ul ala pe care mi-l doresc atat de mult, dar prezenta lui acolo, langa mine, in fiecare dimineata, e cea mai importanta. la urma urmei, casatoria e doar o bucata de hartie. casatoria adevarata e ce simti aici, in suflet, in inima, in totul tau. se numeste casatorie sufleteasca... ma gandesc ca sunt un geniu, ca am descoperit un nou termen si ar trebui sa ma duc sa il inregistrez la osim.
totusi, ar trebui sa mananc ceva... mor de foame si nu vreau sa cad din picioare pe aici. nu are cine sa ma salveze, nu de alta...
sau mai bine ma duc pana la mc... da, asta fac!"

***

"aici, aici..."
ii arat cu mana taximetristului unde sa opreasca, in fata blocului. eram super incantat. de fapt, eram atat de incantat incat i-am lasat aproape dublu domnului taximetrist.
debordam de fericire cum s-ar zice cand am intrat in scara blocului. am alergat pe scari, am zis ca nu are niciun sens sa mai astept liful ala. oricum mereu ajung mai repede.
ma impiedic destul de aiurea si imi julesc putin tibia. ma durea ca naiba, dar aveam sa ajung acasa, mai erau doar cateva scari.
cum alergam pe scari am auzit liftul oprindu-se la etajul meu. probabil era familia de langa, obisnuiesc sa mearga la ora asta sa isi ia copiii de la tenis. pustii erau simpatici rau, amandoi blonzi, cu ochi albastri. de fiecare data cand ii vedeam imi aduceam aminte de mine. asa eram si eu, doar ca parul meu era mai carliontat. acum arata ca naiba si miroase a tigari...
m-am trantit in usa de era sa o daram. rad trist. de ce nu e deschisa? daca era cineva acasa, usa ar trebui sa fie deschisa! sunt revoltat si bat destul de tare cu degetele in ea. in timpul asta ma scotocesc prin buzunare dupa chei, dar speram sa nu le folosesc.
imi pierd rabdarea. poate dormea sau poate era la dus si nu auzea.
deschid usa cu cheia si realizez ca sunt singur acasa. totusi, mirosea a ea, a parfumul ei. poate a plecat pe undeva sa faca ceva sau nu stiu...
faptul ca i-am gasit mirosul in toata casa ma consoleaza total.
"deci nu a plecat de mult..."
mai mult... intru in bucatarie si vad pe masa un biletel. o bucatica de hartie cu initiala mea pe ea.
"daca te intorci, te rog ramai. vin mai tarziu...
sper sa citesti asta...

te iubesc.
s. a ta..."
ma asez pe un scaun si imi aprind o tigara. eram fericit si mi-au dat usor lacrimile. am mai plans de fericire acum mult timp, nu mai stiam cum e. era tot ce imi doream sa stiu. ca e inca aici, ca nu a plecat departe, ca se va intoarce si ca o sa fie bine. poate mai bine ca la inceput...
"dar sunt asa obosit si incep sa put daca nu fac un mare dus..."
imi arunc hainele prin camera, iau un prosop pufos si intru la dus.
"aahh... apa..."
drumul pe tren m-a facut sa ma simt ca un porc, in adevaratul sens al cuvantului.
"dar acum ai parul frumos si mirosi bine... sa te barbieresti sau sa fii asa... mai rebel?"
dar daca ma barbieresc pierd timp si totusi nu vreau sa ma prinda la dus. desi ii place sa ma vada gol in fata ei, doar ca nu ar fi fost momentul sa purtam o discutie.
"da, cred ca ai dreptate... discutiile in care unul dintre parteneri e dezbracat nu sunt constructive, mai ales cand unul dintre ei arata asa bine ca mine..."
vocile din capul meu erau amuzante, ma faceau sa rad. de fapt, ma faceam sa rad singur haha.
m-am intins in patul nostru. mi-era prea lene sa imi caut pachetul de tigari, asa ca am zis sa o las balta. am inchis pentru cateva secunde ochii. eram obosit...
expresia "pentru cateva secunde" s-a tradus, de fapt, in "aproape o ora, o ora si ceva". da, adormisem...
gandeste-te acum la cea mai frumoasa dimineata. oriunde vrei tu, oricand vrei tu. intr-un mare pat dintr-un hotel din dubai, intr-o cabana in alpi sau in cort la mare, cand soarele abia rasare. ok, acum pune in peisaj ce persoana vrei tu. paris hilton, madonna, fosta prietena a vocalului de la maroon 5 sau orice alt inger de la victoria`s secret. bine, acum gandeste-te cat de tare te-ai simti daca fantezia asta ar deveni realitate. acum ia fericirea asta, inmulteste-o cu un milion, si tot nu o sa fii nici macar pe aproape cu ceea ce am simtit eu cand am deschis ochii...
s. statea langa mine, isi plimba mana prin parul meu. avea ochii usor inrositi, semn ca ar fi plans (sau poate doar era vant afara). a fost cea mai frumoasa imagine care ar fi putut sa mi se ofere vreodata. am zambit usor dezorientat...
"zi-mi te rog ca nu visez si ca in 5 secunde nu o sa ma trezesc si sa deschid ochii si sa vad ca langa mine nu esti tot tu..."
a ras si si-a sters lacrimile cu maneca de la camasa.
m-a sarutat apasat, simteam cum mi se trivesc buzele sub greutatea sarutului ei. si-a pus capul pe pieptul meu si ma tinea de mana...
"imi pare rau, am fost asa o idioata, doamne..."
i-am spus ca nu trebuie sa discutam despre ce s-a intamplat, ca putem lasa totul asa cum e, sa o luam de la inceput. putem sa ne prefacem ca nici nu s-a intamplat. doar la urma urmei, nu era un lucru rau... eram doar eu prost.
"sper ca ai o oarecare idee despre cum va arata rochia, nu?"
"adica...?"
"nu stiu... zic doar ca trebuie sa ne pregatim din timp..."

15 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Nu, nu este.
      Doar ca nu am mai scris pentru ca am inceput sa lucrez la ceva nou :-)

      Ștergere
  2. aluuuooo ?! mai e cineva ?

    RăspundețiȘtergere
  3. Dupa sase luni mai primim ceva?

    RăspundețiȘtergere
  4. Răspunsuri
    1. Pauzaaaaa.
      M-am mutat intr-un fel pe celalalt blog hihi.
      O sa termin aici curand, fii pe faza.

      Ștergere
  5. Hai, mai A., mai. Ce faci, lasi blogul asta pentru celalalt si celalalt il stergi?! Ce treaba-i asta :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti raspund dupa un an si ceva. Imi pare rau, am avut putina treaba haha... Uite, Roxx, o sa ma apuc iar de scris aici. Am revenit la vechea S. dupa ce am trecut prin niste experiente. Stii cum se zice, old habits die hard. Si am fost "distras" daca pot sa spun asa de alte "chestii". Se pare ca S. e singura persoana constanta din viata mea. O sa incep iar sa scriu, iti promit. Nu stiu daca o sa vezi raspunsul asta sau nu sau daca mai citesti sau habar nu am... dar ideea e ca ar trebui sa fii iar pe faza cat de curand.

      Te pup, draga Roxx, ne auzim curand

      Ștergere
  6. Unde s-a dus celalalt blog? :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fii pe faza, citeste din nou, de la inceput toata treaba asta. O sa continui, promit haha

      Ștergere