miercuri, 14 decembrie 2011

partea a XX-a.

ma amuza faptul ca prietenei mele cele mai bune i se parea trist cum imi asez eu papucii pe hol, intr-un mic raft din bambus care arata foarte dragut, dupa dulapul cu hainele fostei mele sotii. d. ma privea cu o oarecare mila, dar zambea. probabil se gandea la viata mea, la faptul ca sunt nevoit (pe dracu`) sa traiesc singur, doar eu cu mine si cu amintirea a tot ce a fost. era tacuta. mirosea frumos, imi placea parfumul ei…
“te-ai tuns…?”
si-a dat ochii peste cap. ce? asa sunt barbatii, d`oohh…
“nici cand se tundea a. nu observai…”
nu cred ca a vrut sa spuna asta. si-a dus mana la gura ca un copil mic care tocmai a spus o prostie. i-am zambit, dandu-i de inteles ca am trecut peste. stiam ca ea nu credea asta… la urma urmei, nici eu nu credeam. nu stiam ce e cu mine, parca traiam un vis, unul rau din pacate, unul confuz…
am decis sa iesim.
imi era dor sa beau ceva intr-un pub, intr-un loc cu lume care aparent se simte bine.ne-am asezat la masa unde obisnuiam sa stau cu a. cand veneam aici, in c.c..mi-am adus aminte de venirea mea, de cum m-a asteptat in gara, de noaptea in care am facut dragoste si de seara in care ne-am gandit ca ar fi bine sa ne casatorim.
d. era tacuta, iar asta ma bucura. absenta vocii ei imi oferea linistea mintala de care aveam nevoie sa rememorez unele lucruri. stiam ca asta imi face rau. ar trebui sa incerc sa uit naibii o data pentru totdeauna, sa ma detasez complet de trecutul meu, de a., de tot.
“la ce te gandesti…?”
raspunsul era evident, nu aveam de gand sa imi impart gandurile cu nimeni.
“la nimic…”
“aaahhh, am uitat sa iti spun… vine si t., sper sa nu te deranjeze…”
habar nu aveam cine era t., dar dupa modul in care a zis-o, parea a fi vreo prietena de-a ei de la facultate, probabil o persoana plictisitoare, usor grasuta, fana infocata steaua si asa mai departe. m-am chinuit sa ii fac un portret robot in gand. la sfarsit, am intrebat-o pe d. daca are vreo poza cu ea.
mi-a aratat telefonul. era total diferit fata de ceea ce imi imaginasem eu. avea parul saten inchis, ciocolatiu aproape, ochi mari, mult mai mari ca ai mei, albastri… zambea in poza, iar dintii aproape perfecti ii ieseau de sub buzele putin groase, voluptoase.
“vorbesti serios?!” am intrebat-o mirat.
“nu stiu la ce te asteptai…”
mi-a trecut prin cap ca nu poate fi vorba despre o intalnire aranjata, chiar nu parea genul d. sa imi faca una ca asta, pe neanuntate. nu de alta, dar nu imi amintesc ultima data cand am facut dus, parul imi statea ca naiba si probabil purtam aceeasi conversi de cateva luni.
sa recunosc, eram incatat de ceea ce vedeam. t. era inalta, slaba, poate putin prea slaba, dar avea totusi forme frumoase, feminine. avea degete lungi, relativ ingrijite (sau poate nu am avut timp destul sa le analizez) si mirosea bine. camasa usor decoltata mi-a permis sa imi fac o ideea despre ea, despre cum ar fi aratat probabil in patul meu, cu parul ravasit. pantalonii stramti ii faceau picioarele sa para si mai slabe decat erau. concluzionand, t. era ceva dragut, nou, poate interesant si cu siguranta atragator.
d. a observat zambetul de pe fata mea. probabil si-a dat seama ca eram placut surprins de prezenta prietenei ei. mi-a zambit. dintr-o data, mi-am dat seama ca de asta aveam nevoie. pur si simplu imi trebuia un factor extern, un impuls din exterior care sa ma faca sa trec peste marea tragedie. unii m-ar considera nesimtit, insensibil sau poate ar zice ca pur si simplu nu am iubit-o cu adevarat pe a.. eu ma consider doar constient de faptul ca nimic nu avea sa mi-o aduca inapoi, ca trecutul ramane trecut si ca t. era cu adevarat delicioasa.
am discutat mult… cu totii am fost mirati (inclusiv eu) de lejeritatea cu care vorbeam despre mine, despre a.. t. asculta cu o figura tragica. ma amuza si excita in acelasi timp felul cum isi musca buza de jos in momentele in care ii spuneam ca “vai, a murit bla bla bla…”
am tendinta de a fi foarte expansiv. fetele abia daca au scos cateva fraze pe toata durata iesirii. recunosc, ma consider o persoana fascinanta.
“esti o personalitate fascinanta…” murmura t…
am zambit modest. conform unui studiu recent, femeile sunt mai atrase de barbatii seriosi, tristi, deprimati. aveam toate atuurile la momentul asta, desi recunosc ca ar fi trebuit mai intai sa fac un dus…
t. parea genul de femeie serioasa, mult mai matura pentru presupusa ei varsta. nu am vrut sa aflu cati ani are, desi ii dadeam aproape 25 de ani. avea trasaturi ale fetei bine conturate. machiajul era natural. nu stiu de ce nu puteam scapa de imaginea ei goala in patul meu. eram atras prosteste de ea, si nu din puct de vedere intelectual, ci fizic. daca ai vede-o prima data, poate nu ai fi de acord cu mine, dar analizeaz-o putin, uita-te la parul ei, la buzele ei, la mainile ei…
ma uitam in gol, prin ea. si-a fluturat mana prin fata mea, dar nu am bagat de seama. paream a fi intr-o transa. m-am privit din exterior si mi se parea o situatie comica. m-am uitat la ea si am ras. i-am zis ca ma gandeam aiurea…
putin dupa miezul noptii mi s-a facut somn. am fost la toaleta si m-am speriat de cearcanele pe care le aveam. semanam cu tipul din the machinist care nu mai dormise de un an. peste putin timp am decis toti trei sa plecam…
“ar fi interesant sa ne mai vedem…”
“sigur…”
t. s-a ridicat pe varfurile pantofilor ei cu toc si m-a pupat pe obraz, apoi a luat-o in brate pe d., mutumindu-i.
dupa plecarea ei, eram extaziat. d. s-a mirat…
“nu ai mai iesit din casa de mult timp… se vede… si se vede si ca nu ai mai stat la masa cu cineva asa… dragut…”
i-am spus ce planuri am iar ea m-a aprobat. m-a rugat sa ii amintesc ceva la despartire…
ne-am aprins amandoi cate o tigara. am fumat-o in liniste, punandu-mi ordine in ganduri si facandu-mi planul de actiune…
d. si-a chemat un taxi. am luat in brate si am strans-o tare…
“acum spune-mi…”
a ezitat. mi-a zis ca imi trimite un mesaj cand ajunge acasa… nu vedeam care era problema…
in sufragerie, tv-ul era pornit. asta m-a speriat… uitasem ca imi formasem obiceiul asta pe parcursul noptilor dormite singur… m-am speriat si mai tare cand am primit mesajul.
“stiu ca o sa te superi, dar m-am gandit sa iti stabilesc intalnirea…”
am zambit sec, nervos…
“…dar nu ai ce sa imi faci pentru ca :
1. ma iubesti,
2. ti-a placut tipa,
3. ai nevoie de asa ceva.”
i-am raspuns cu un “da…” sec…

eram fericit.

4 comentarii: